Page
: 3 : 2 : 1
Anacreontică
:
 Poetry 2005-10-15 (7528 hits
)
Angelina
:
Poetry 2005-10-15 (6401 hits
)
Armingenii
:
Poetry 2005-10-15 (6205 hits
)
Atque nos!
:
Poetry 2005-10-15 (8102 hits
)
Baladă
:
Poetry 2009-01-21 (10858 hits
)
Balada albaneză
:
Poetry 2008-11-03 (8041 hits
)
Biserica ruinată
:
Poetry 2005-10-15 (9288 hits
)
Blăstăm de mamă
:
Poetry 2005-10-15 (12314 hits
)
Blestemul trădării
:
Poetry 2005-10-15 (6456 hits
)
Brâul Cosânzenii
:
Poetry 2005-05-21 (5783 hits
)
Cântă pilotul
:
Poetry 2005-10-15 (6389 hits
)
Cântec
: poezii pentru copii
Poetry 2005-06-17 (93703 hits
)
Cântec
:
Poetry 2005-10-15 (6985 hits
)
Cântec
:
Poetry 2005-10-15 (8158 hits
)
Cântec (XXXI)
:
Poetry 2005-06-18 (16788 hits
)
Cântec ostășesc
:
Poetry 2005-10-15 (6725 hits
)
Cântecul cel vechi al Oltului
:
Poetry 2005-10-15 (6404 hits
)
Cântecul Redutei
: din volumul „Cântece de vitejie”
Poetry 2005-08-03 (12240 hits
)
Ceas-rău
:
Poetry 2005-11-11 (6759 hits
)
Cetatea Neamțului
:
Poetry 2005-09-06 (34362 hits
)
Chindia
:
Poetry 2008-02-06 (5494 hits
)
Colindatorii
:
Poetry 2002-12-28 (110033 hits
)
Cornul
: Baladă germană
Poetry 2005-11-11 (6501 hits
)
Crăiasa zânelor
:
Poetry 2005-04-28 (6983 hits
)
De profundis
:
Poetry 2005-11-11 (6541 hits
)
Decebal cătră popor
:
Poetry 2006-03-22 (9649 hits
)
Doina
:
Poetry 2005-11-11 (21327 hits
)
Draga mamei
:
Poetry 2005-11-11 (7666 hits
)
Dragoste învrăjbită
:
Poetry 2005-11-11 (9855 hits
)
Dragostea păcurărească
:
Poetry 2005-11-11 (6310 hits
)
Dunărea și Oltul
:
Poetry 2005-11-11 (9525 hits
)
Dușmancele
:
Poetry 2002-08-11 (40288 hits
)
El Zorab
:
Poetry 2004-01-07 (134673 hits
)
Ex ossibus ultor!
:
Poetry 2006-03-22 (8550 hits
)
Fatma
:
Poetry 2002-06-15 (8152 hits
)
Filozofii și Plugarii
: (după o poveste poporală)
Poetry 2005-08-06 (6663 hits
)
Fragment epic
:
Poetry 2005-11-11 (6291 hits
)
Fulger
:
Poetry 2005-11-11 (7362 hits
)
Golia ticălosul
:
Poetry 2005-11-11 (6081 hits
)
Iarna pe ulita
: 1896 - Fire de tort
Poetry 2003-11-26 (49714 hits
)
Ideal
:
Poetry 2005-11-11 (11501 hits
)
Iedera
:
Poetry 2008-02-06 (8819 hits
)
Imnul studenților
:
Poetry 2006-04-05 (6236 hits
)
În miezul verii
:
Poetry 2005-05-03 (22813 hits
)
Inima mamei
:
Poetry 2002-10-21 (17711 hits
)
Ispita
:
Poetry 2005-04-28 (8866 hits
)
La oglindă
:
Poetry 2002-08-11 (19172 hits
)
Lordul John
:
Poetry 2005-07-15 (35555 hits
)
Lupta vietii
:
Poetry 2002-09-23 (10927 hits
)
Mama
:
Poetry 2002-08-11 (12435 hits
)
Page
: 3 : 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biography
George Coșbuc
George Coșbuc (n. 20 septembrie 1866, Hordou, comitatul Bistrița-Năsăud, azi Coșbuc, județul Bistrița-Năsăud — d. 9 mai 1918, București) a fost un poet român din Transilvania, membru titular al Academiei Române din anul 1916.
George Coșbuc s-a născut al optulea dintre cei 14 copii ai preotului greco-catolic Sebastian Coșbuc și ai Mariei, fiica preotului greco-catolic Avacum din Telciu. Copilăria și-o va petrece la Hordou, în orizontul mitic al lumii satului, în tovărășia basmelor povestite de mama sa. Primele noțiuni despre învățătură le primește de la țăranul Ion Guriță, dintr-un sat vecin, despre care Maria Coșbuc auzise „că știe povești”. De la bătrânul diac Tănăsucă Mocodean, Coșbuc învață a citi încă de la vârsta de cinci ani.
Poetul și-a început studiile la școala primară din Hordou, în toamna anului 1871, pe care, din motive de sănătate, le întrerupe după clasa I. Din toamna anului 1873, pentru clasele a II-a și a III-a, urmează cursurile școlii din Telciu, comună mare pe Valea Sălăuții, învățând germana cu unchiul său Ion Ionașcu, directorul școlii. În clasa a IV-a (1875), se află la Școala Normală din Năsăud, pe care o absolvă pe data de 21 iunie 1876. În toamna acestui an, Coșbuc se înscrie în clasa I a Gimnaziului Fundațional din Năsăud; de atunci datează și primele contacte cu operele scriitorilor români și cu literatura universală: Lenau, Heine, Chamisso, Bürger și alții. La liceul din Năsăud erau profesori cu o pregătire serioasă, se punea accent pe studiul limbilor și al literaturilor clasice, încât Coșbuc și-a format aici o temeinică bază pentru cultura sa. Începe să scrie versuri și activează în Societatea de lectură Virtus Romana Rediviva a gimnaziului, din clasa a V-a (1880 - 1881) ca membru extraordinar. În clasa a VII-a, Coșbuc este ales vicepreședinte al societății, iar la 2 octombrie 1883 devine președinte. Publică în paginile revistei Muza someșeană (1882 - 1883) primele poezii, citește la ședințele societății traduceri din Rückert, Petõfi și o poveste populară, în 600 de versuri, Pepelea din cenușă. Contactul cu literatura clasică, mai cu seamă latină, cu principalele opere ale literaturii europene, dragostea față de folclorul românesc și față de cărțile vechi îi marchează, din această perioadă, destinul creator. În mai 1884 își susține examenul de bacalaureat, după trecerea acestuia, în toamna anului 1884, se înscrie la Facultatea de Filosofie și Litere a Universității maghiare din Cluj, care avea pe atunci și o catedră de limbă română. A continuat studiile clasice, frecventând cursurile de istoria grecilor vechi, traducere și interpretare de scrieri alese din Cicero, teoria și istoria retoricii la greci și romani, sintaxa greacă și istoria literaturii latine. A fost numit în comitetul Societății Iulia a studenților români; își începe colaborarea la Tribuna din Sibiu (decembrie 1884).
În noiembrie 1886, bolnav și confruntat cu diverse dificultăți materiale, nu mai figurează printre studenții clujeni, frecventând doar anumite cursuri universitare. Continuă colaborarea la Tribuna, publicând Atque nos, Fata craiului din cetini, Draga mamei, Dragoste păcurărească. Ioan Slavici, directorul Tribunei, îl caută personal la Cluj pentru a-l atrage în redacția revistei și pentru a stabili cu el o eventuală colaborare. Publică la revista din Gherla Cărțile săteanului român, continuă să tipărească în Tribuna povești și basme versificate (Fulger, Brâul Cosânzenii, Tulnic și Lioara), corespondează cu Slavici, care îl cheamă la Sibiu, în redacția ziarului. Din vara anului 1887 poetul începe să lucreze ca redactor la Tribuna, inaugurându-se astfel o etapă hotărâtoare în formația sa.
În aprecierile criticilor literari, Coșbuc este văzut ca un mare talent, mai presus de toți, care a reușit să depășească dulcegăria somptuoasă a lui Vasile Alecsandri și filozofia sufletească sfâșiată a lui Eminescu. Vorbind despre „cântarea” lui Coșbuc, Octavian Goga apreciază că ea „se desfășoară în imnul vast al naturii”. Totodată, natura creată de Coșbuc este o natură umanizată, robustă, fremătătoare, în necontenită germinație; asupra ei își exercită activitatea specifică țăranului (Dumitru Micu). Creațiile coșbuciene primesc un caracter de veridicitate puternic în ochii criticii, prin faptul că scriitorul cunoaște „toată viața țărănească, de la bucuriile și veselia nunții, până la durerea morții, toate năcazurile țărănești (...) nu din cărți, ci trăite de el” (Constantin Dobrogeanu-Gherea).
|
Recommended Reading
